Servicii Utile

 

I. AUTENTIFICAREA ÎNSCRISURILOR

Înscrisul autentic notarial este cel întocmit şi autentificat de către notarul public în forma şi în condiţiile stabilite prin Legea Nr. 36/1995.

Redactam inscrisurile, stabilim identitatea si luam cosimtamântul partilor cu privire la continutul actului. Verificam ca actul sa exprime vointa dumneavoastra si respectarea legii.

Autentificarea înscrisului de către notar se face cu respectarea următoarei proceduri:

  1. stabilirea identităţii părţilor;
  2. exprimarea consimţământului acestora cu privire la conţinutul actului;
  3. semnătura acestora şi data înscrisului.

În lista de mai jos sunt prezentate actele autentificate in mod frecvent:

Contracte:

  • contract de vânzare/cumpărare;
  • antecontract de vânzare;
  • contract de ipotecă;
  • contract de comodat;
  • convenții matrimoniale;

Procuri:

  • procura de vanzare;
  • procura depunere declarații on-line;
  • procura succesiune;
  • procura obținere cazier judiciar sau fiscal;

Declarații:

  • declaratie “prima casă”;
  • declaratie TVA 5%;
  • declaratie acceptare sau renunțare succesiune;
  • declarație preschimbare permis de conducere;
  • declarație obținere permis de ședere;
  • declaratie îndeplinire condiții legale pentru asociat și/sau administrator;

Liberalități:

  • testament autentic;
  • ofertă de donație.

II. PROCEDURA SUCCESORALĂ

Notarul public stabileste calitatea mostenitorilor si legatarilor, întinderea drepturilor acestora, precum si compunerea masei succesorale. La cererea acestora, notarul public poate proceda la lichidarea pasivului succesoral, înstrăinarea activului sau partajarea şi atribuirea bunurilor.

Moștenirea este modul de transmitere a patrimoniului unei persoane fizice decedate catre una sau mai multe persoane în fiintă.

Notarul public este competent să dezbată procedura succesorală notarială în cazul realizării acordului între moştenitori cu privire la compunerea masei succesorale și întinderea drepturilor ce li se cuvin.

Moștenirea legală se cuvine soțului supraviețuitor și rudelor defunctului, și anume descendenților, ascendenților și colateralilor acestuia, în ordinea și după regulile stabilite de Codul Civil.
În cazul în care defunctul a lasat testament, mostenirea se va dezbate în baza acestuia, cu respectarea prevederilor legale referitoare la rezerva succesorală.

În cazul în care moștenitorii își contestă calitatea și nu se înțeleg cu privire la întinderea drepturilor ce li se cuvin, notarul public îndrumă părţile să soluţioneze neînţelegerile dintre ele pe cale judecătorească.

III. PROCEDURA DIVORŢULUI

Procedura divorţului prin acordul soţilor este de competenţa notarului public, în condiţiile legii.
Unul dintre elementele de noutate aduse de codul civil, a fost acela ca divortul nu mai este deferit in totalitate instantei de judecata, oferind partilor posibilitatea sa desfaca casatoria si pe cale administrativa sau prin procedura notariala.

Divorțul prin acordul soților poate fi constatat de notarul public și în cazul în care există copii minori născuți din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptați.

Acordul trebuie să se realizeze cu privire la numele de familie purtat după divorț, iar în cazul existenței copiilor minori, exercitarea autorității părintești de către ambii părinți, stabilirea locuinței copiilor după divorț, modalitatea de păstrare a legăturilor personale dintre părintele separat și fiecare dintre copii, precum și stabilirea contribuției părinților la cheltuielile de creștere, educare, învatățătură și pregătire profesională.

IV. REGIMUL MATRIMONIAL ÎN ROMANIA

Fata de vechiul cod civil, care reglementa doar comunitatea legala, noul Cod civil permite modalitati noi de gestionare a bunurilor celor doi soti, astfel daca sotii nu doresc sa li se aplice regimul comunitatii legale, prin incheierea unei conventii matrimoniale, acestia aleg, in mod expres, fie regimul separatiei de bunuri, fie regimul comunitatii conventionale.

Indiferent de regimul matrimonial pentru care vor opta, viitorii soti vor trebui sa il indice la incheierea casatoriei. Mentiunea cu privire la regimul matrimonial ales se face pe actul de casatorie, iar acesta produce efecte in raporturile dintre soti din ziua incheierii casatoriei, iar fata de terti dupa indeplinirea formalitatilor de publicitate, constand in inscrierea actului de casatorie si, daca este cazul a conventiei matrimoniale in Registrul National Notarial al Regimurilor Matrimoniale.

Prin conventie matrimoniala se poate stipula ca sotul supravietuitor sa preia fara plata, inainte de partajul mostenirii, unul sau mai multe dintre bunurile comune, detinute in devalmasie sau in coproprietate, ceea ce reprezinta clauza de preciput, care poate fi stipulata in beneficiul fiecaruia dintre soti sau numai in favoarea unuia dintre ei.

Regimul matrimonial inceteaza prin constatarea nulitatii, anularea, desfacerea sau incetarea casatoriei.

Dupa cel putin un an de la incheierea casatoriei sotii, pot sa inlocuiasca regimul matrimonial existent cu un alt regim matrimonial, ori sa il modifice cu respectarea conditiilor legale.

Regimul comunitatii legale
Regimul comunitatii legale este inca cel mai intalnit in Romania si presupune detinerea bunurilor dobandite de soti in devalmasie – forma de coproprietate fara precizarea cotelor parti ce revin fiecarui coproprietar.

In noua reglementare in cadrul regimului comunitatii legale coexista trei patrimonii:
– patrimoniul comun, alcatuit dintr-o latura activa (drepturi si bunuri dobandite de soti in timpul casatoriei) si o latura pasiva (datorii calificate de lege ca fiind datorii comune ale sotilor).
– patrimoniul propriu al sotului, alcatuit din drepturi si obligatii calificate de lege ca fiind proprii;
– patrimoniul propriu al sotiei, de asemenea alcatuit din drepturi si datorii proprii;

Bunurile proprii ale fiecarui sot, conform art. 340 Cod Civil, sunt:
a) bunurile dobandite prin mostenire legala, legat sau donatie, cu exceptia cazului in care dispunatorul a prevazut, in mod expres, ca ele vor fi comune;
b) bunurile de uz personal;
c) bunurile destinate exercitarii profesiei unuia dintre soti, daca nu sunt elemente ale unui fond de comert care face parte din comunitatea de bunuri;
d) drepturile patrimoniale de proprietate intelectuala asupra creatiilor sale si asupra semnelor distinctive pe care le-a inregistrat;
e) bunurile dobandite cu titlu de premiu sau recompensa, manuscrisele stiintifice sau literare, schitele si proiectele artistice, proiectele de inventii si alte asemenea bunuri;
f) indemnizatia de asigurare si despagubirile pentru orice prejudiciu material sau moral adus unuia dintre soti;
g) bunurile, sumele de bani sau orice valori care inlocuiesc un bun propriu, precum si bunul dobandit in schimbul acestora;
h) fructele bunurilor proprii.

Regimul separatiei de bunuri
Regimul separatiei de bunuri recunoaste sotilor dreptul de proprietate exclusiva pentru bunurile dobandite inainte de incheierea casatoriei si dreptul de proprietate exclusiva asupra bunurilor pe care le dobandesc individual in timpul casatoriei.

Pentru adoptarea regimului separatiei de bunuri sotii trebuie sa intocmeasca un inventar al bunurilor mobile care apartin fiecaruia dintre ei la data incheierii casatoriei. In lipsa inventarului dreptul de proprietate exclusiva se prezuma, pana la proba contrara, in favoarea sotului posesor.

Bunurile dobandite de soti impreuna apartin acestora in proprietate comuna pe cote parti determinate. Un sot se poate folosi de bunurile celuilalt sot, daca acesta nu se opune, caz in care acesta are obligatiile unui uzufructuar, fiind obligat sa restituie fructele si veniturile existente la data solicitarii lor de catre sotul proprietar sau dupa caz la data incetarii sau schimbarii regimului matrimonial. In privinta datoriilor sotii nu raspund solidar decat pentru obligatiile asumate de oricare dintre ei pentru acoperirea cheltuielilor obisnuite ale casatoriei si a celor legate de cresterea si educarea copiilor. Niciunul dintre soti nu poate fi tinut de obligatiile nascute din acte savarsite de celalalt sot.

Diferenta fata de regimul matrimonial al comunitatii legale este faptul ca fiecare sot dobandeste in nume propriu, in proprietate exclusiva atat drepturi cat si obligatii.

Regimul comunitatii conventionale
Noul Cod prevede in mod expres faptul ca acesta se va aplica numai in limitele si in conditiile prevazute de lege, atunci cand prin conventie matrimoniala se deroga de la regimul comunitatii legale, cu mentiunea ca in masura in care prin conventia matrimoniala nu se prevede altfel, regimul juridic al comunitatii conventionale se completeaza cu cel al comunitatii legale.

Conventii matrimoniale intervenite intre soti pot avea ca obiect
Includerea in comunitate, in tot ori in parte, a bunurilor dobandite sau a datoriilor proprii nascute inainte ori dupa incheierea casatoriei, restrangerea comunitatii la bunurile sau datoriile anume determinate, nascute inainte sau in timpul casatoriei, obligativitatea acordului ambilor soti pentru incheierea anumitor acte de administrare, modalitati privind lichidarea comunitatii conventionale.

Modificarile Codului Civil care permit ca sotii sa aleaga si un alt regim matrimonial decat cel al comunitatii legale au avut un impact pozitiv intrucat permit sotilor sa aiba patrimonii proprii in timpul casatoriei fara sa fie necesara desfacerea casatoriei si partajarea bunurilor comune. In plus, partajul bunurilor comune este permis chiar in timpul casatoriei daca sotii doresc acest lucru, fara schimbarea regimului matrimonial.

V. ACTIVITĂŢI FIDUCIARE

Partile constituitoare transferă drepturi reale, de creanţă, garanţii ori alte drepturi, prezente ori viitoare, către notarul public în calitate de fiduciar care le exercita cu un scop determinat în folosul unuia sau mai multor beneficiari.

VI. ALTE PROCEDURI NOTARIALE

Dintre procedurile notariale comune, amintim: legalizarea copiilor de pe înscrisuri, legalizarea traducerilor și semnăturilor, eliberare duplicate etc.
Sumarul altor proceduri notariale:

• legalizarea copiilor de pe înscrisuri;
• efectuarea şi legalizarea traducerilor;
• certificarea etapelor procedurale ale licitaţiilor şi/sau ale rezultatelor acestora;
• certificarea unor fapte;
• legalizarea semnăturilor de pe înscrisuri, a specimenelor de semnătură, precum şi a sigiliilor;
• darea de dată certă înscrisurilor;
• primirea în depozit a bunurilor, a înscrisurilor şi a documentelor prezentate de părţi, precum şi a sumelor de bani, a altor bunuri, înscrisuri sau documente găsite cu ocazia inventarului succesoral, în limita spaţiului şi utilităţilor de care dispune biroul notarial;
• actele de protest al cambiilor, al biletelor la ordin şi al cecurilor;
• eliberarea de duplicate de pe actele întocmite;
• activităţi fiduciare, în condiţiile legii;
• numirea, în cazurile prevăzute de lege, a custodelui sau a curatorului special;
• înregistrarea şi păstrarea, în condiţiile legii, a amprentelor dispozitivelor speciale de marcat;
• consultaţii juridice în materie notarială